Mihalea Nistorică este actriță, dar și artizan într-ale modelării copiilor întru artă și dezvoltare personală. Mai întâi la Botoșani și apoi la Brașov, ea a creat  un sistem educațional nonformal prin cursuri  de teatru și arte vizuale prin care copiii să dobândească o adevărată creștere emoțională și pentru a le spori pasiunea pentru artă.

Să descoperim această doamnă minunată, pe care o găsim astfel:

Website oficial Floarea Minții 

sau

https://www.facebook.com/pg/floareamintii.ro

1. Spune-ne câteva cuvinte despre tine. Poate fi o mică prezentare artistică sau pur realistă, cum îți place mai mult.

Am ales să vin pe lume într-o familie de oameni de teatru din Botoșani. Tata regizor tehnic și mama actor păpușar la Teatrul de păpuși ”Vasilache”. Am crescut în teatru printre repetiții și premiere, turnee și festivaluri, nopți de înregistrări și zile minunate în care culisele scenei, atelierele de construit decoruri și păpuși, camera de studiu sau sala de spectacole deveneau spațiul de joacă pentru copiii actorilor. La 6 ani am debutat în spectacolul ”Aventurile unei vrăjitoare”, în rolul băiețelului Bob, ceea ce m-a facut o mică ”vedetă de gradiniță”a anilor 1975. Pe vremea aceea era inedit ca un copil să joace pe scena unui teatru profesionist însă eu am avut noroc de părinții mei că am avut această șansă. Spun ”vedetă” pentru că așa mă vedeau ceilalți copii și educatoarele, vecinii sau rudele însă eu mă simțeam un copil fericit că se joacă cu oamenii mari pe scenă.  Apoi am crescut și am revenit pe aceeași scenă pe care mama mea a jucat 40 de ani iar eu am jucat 24 de ani după care am demisionat ca să îmi fac propria scenă. Am înființat în Botoșani ”La Nistorică-club de activități (re)creative și distractive pentru copii”. Aici am împletit arta teatrală cu harul meu de a înflori copiii. Din 2010 până în 2017 am creat un sistem educațional nonformal prin cursuri  de teatru și arte vizuale și am adus profesioniști în domeniu care au rezonat cu ideea mea de creștere emoțională a copiilor și pasiunea pentru artă. Am fost o echipă valoroasă și le mulțumesc. Apoi fiica mea s-a mutat în București ca jurnalist la Radio România Cultural iar eu m-am mutat în Brașov unde am creat Floarea Minții-centru de dezvoltare personală prin teatru. Am făcut multe schimbări dar le-am ales când am umplut ”cutia” cu experiența respectivă. Evoluăm în viață în funcție de experiențele avute. În teatru am fost fericită, am jucat în peste 60 de piese și roluri, am jucat peste 3500 de spectacole, am avut ocazia să lucrez cu mulți regizori care m-au format ca om și actor, am făcut turnee în țară și în afară, am câștigat premii la festivaluri, am acordat interviuri în mass media. Și ca să umplu această ”cutie„ m-am licențiat în managementul serviciilor și turismului și am dat concurs pentru director adjunct la teatru. Lucrarea de licență a fost Comportamentul consumatorului de produse culturale; Strategii de fidelizare a spectatorilor la Teatrul ”Vasilache”. Timp de 4 ani am reușit să aplic strategia în teatru. Când am atins marginile cutiei am ales o cutie mai mare în care am pus ”Cutia teatru” și am început să umplu  cutia ” La Nistorică”, apoi am luat o cutie mai mare ”Casa Nistorică” și ”Cafeneaua artelor” iar din 2017  lucrez să umplu cutia Floarea Minții- Brașov.

2. Ce definiție ai da Artei din tine? Ce semnifică arta pentru Mihaela? Cum ai realizat că resursele și harurile tale înfloresc cel mai frumos alături de copii, dând astfel naștere proiectului Floarea Minții?

Dintotdeauna am fost înconjurată de copii pentru că am jucat în spectacole pentru ei și le-am studiat limbajul, reacțiile lor emoționale, spontane în unele situații scenice. Copilul este sincer și simte nesinceritatea. M-a fascinat energia care se formează între public și actori. E o legătură puternică, un flux pe care l-am simțit unic și diferit la fiecare spectacol cu public diferit. Iubesc teatrul pentru ca este o artă vie, este ca viața: se trăiește acum și aici. Spectacolul de teatru este efemer (dacă nu e înregistrat) și nu ai buton de ”stop” sau ”repeat”. Te poți identifica cu un personaj sau cu un conflict scenic și simți o emoție sau faci acel ”click” ce te ajută deseori să te schimbi. Am fost mereu curioasă să aflu cum funcționează ființa umană mai ales după ce am devenit mamă. După ce am ieșit din maternitate și am ajuns acasă cu fiica mea mi-am dat seama ca nu aveam ”instrucțiuni de folosire a copilului”. Era în ianuarie 1990 și nu era ”școala de mame”, cursuri de parenting sau Happy moms. Și de atunci am început căutările despre mecanismul interior al omului, al meu, al copilului meu și al altor copii. Am studiat multe surse, am citit, am urmat cursuri de dezvoltare personală și cel mai mult am lucrat cu mine, cu fiica mea, uneori cu nepoții ca să descopăr… cum funcționăm? Ce butoane a pus Creatorul în noi și cum le folosim pentru a fi și noi creatorii care își creează o viață minunată? Arta creației este arta din mine. Să creez scenariul vieții mele, să fiu regizorul care îl montează pe scena vieții în timp ce eu sunt actorul principal ce rezolv intrigă după intrigă obținând de fiecare dată bucuria. ”Viața e o scenă și noi actorii ei”, avea dreptate Shakespeare. Răspunsul la toate căutările mele a venit de la neuroștiință, de la știința funcționării creierului, de la cursul de neuropsihologie din facultatea de psihologie și din cărțile dr. Daniele Siegel, dr. Joe Dispenza, Bruce Lipton sau prof. C-tin Dulcan dar și din expunerile și lucrările botoșăneanului medic neurochirurg Leon Dănăilă care au scris despre puterea gândului, despre cum creierul controlează corpul fizic, emoțiile, acțiunile și reacțiile noastre. Multe am aflat și de la neuro-psiho-imunologul Dragoș Cîrneci care este cercetător într-un proiect ce se desfășoarăla Universitatea teatrală din București. Inteligența emoțională înseamnă să știi să îți folosești inteligent emoțiile. Și prin tehnici de actorie și antrenament al minții reușim să disciplinăm mintea și ne creăm o viață liniștită. Dacă știi mecanismul care declanșează un gând sau o stare emoțională înseamnă că știi să și repari acel mecanism. Iar ca să nu avem ce repara mai bine plantăm în mintea noastră gânduri și experiențe frumoase, luminoase și generoase care vor înflori mintea și va crește Floarea Minții noastre.

3. Cum se simt copiii la această Școală? Cum vezi tu Transformarea lor? Care este lucrul cel mai inedit sau deosebit pe care l-ai descoperit în generația actuală de copii, la Floarea minții?

Cursul de dezvoltare personală prin teatru are la bază ”Manualul de improvizație pentru teatru”a Violei Spolin și psihologia dezvoltării umane. Lucrez pe grupe de vârste. Prin jocuri teatrale pot măsura ceea ce are fiecare copil de îmbunătățit și pregătesc exercițiile potrivite. La fiecare atelier copiii improvizează povești după o metodă pe care am format-o eu de-a lungul timpului care este foarte eficientă și rapidă. Asta îi ajută să scoată din subconștient conflictele care îi frământă și să le rezolve. Pe urmă facem analiza personajelor, a relațiilor dintre ele, a emoțiilor negative ce trebuie rezolvate pentru a ajunge la un final fericit găsind cel puțin o soluție. Apoi mergem pe scenă și jucăm povestea. Unii joacă iar ceilalți  sunt spectatori care observă și la final discutăm despre cum s-au simțit în pielea personajului și cum ar fi dacă s-ar întâmpla povestea în realitate. Este ca un laborator în care probezi diferite situații ce pot apărea în viață. Deci nu alegem o piesă de teatru și facem repetiții pentru premieră ci în fiecare zi avem o premieră. Copiii anului 2019 sunt foarte rapizi în emiterea ideilor creative, au atenția distributivă deși pare că nu este așa, se plictisesc repede dacă nu transmiți informații interesante deoarece creierul lor are stimuli externi foarte putenici și de aceea e necesar să-i surprinzi cu provocări noi iar mie îmi place asta. Se simt foarte bine din moment ce abia așteaptă să revină pentru că se transformă vizibil în copii încrezători, siguri pe ei, spontani, comunicativi și buni organizatori, iau decizii rapide pentru că le formez un obicei din a găsi imediat o soluție la orice. Ei preiau instrumentele de lucru apoi îi învață și pe alții cum să le folosească și devine obicei sau mod de viață.

4. Cum descoperă un copil că este geniu creator?

Copilul știe ca este geniu creator dar uită când ajunge la școală și e nevoit să facă ”la fel ” ca ceilalți. Astfel el își uită unicitatea. Eu le spun copiilor ca geniu este acela care face ceva nou și nu cel care învață tot ce a creat un alt geniu. În teatru creezi mereu ceva nou și ești unic prin modul cum îți joci rolul.

5. Care este dorința ta supremă în legătură cu Floarea minții? Ce vis ai pentru proiectul tău?

Vreau ca Floarea Minții să fie ”școala despre tine”, școala care să ajute copiii să stăpânească viața când vor fi adulți. Vreau ca toți oamenii să parcurgă aici cel puțin un program de dezvoltare personală prin tehnici de actorie și să își îmbunătățească bucuria vieții.

6. Dacă ar fi să faci o singură magie pentru a schimba lumea, care ar fi aceasta?

Cu o baghetă magică aș face să dispară îmbătrânirea creierului uman.

Interviu realizat de către Andra Dan, copywriter voluntar Happy Moms

2019-05-29T08:18:50+00:00

Leave A Comment

Web Analytics